ONG-urile sunt vitale pentru buna funcționare a democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale și joacă un rol la fel de important ca mass-media liberă și sistemele judiciare independente. ONG-urile îndeplinesc o serie de funcții importante, printre care se numără: informarea populației cu privire la chestiuni de interes public, furnizarea de canale prin care cetățenii își pot face publice opiniile și pot vorbi cu reprezentanții lor politici între alegeri și tragerea la răspundere a autorităților atunci când acestea încalcă legea.
Libertatea ONG-urilor de a-și îndeplini sarcinile este protejată de obligațiile legale impuse la nivel european și internațional, obligații pe care trebuie să le respecte atât UE, cât și statele membre ale acesteia. Obligațiile cu pricina includ obligația autorităților de a garanta dreptul la libertatea de asociere și de întrunire, precum și la libertatea de exprimare și de informare, drepturi garantate prin instrumente precum Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Puteți citi mai multe informații despre situația tot mai proastă în care se află ONG-urile aici.
Tot mai multe restricții impuse ONG-urilor din UE
ONG-urile din UE se confruntă cu un număr tot mai mare de restricții care le limitează capacitatea de a-și îndeplini sarcinile. Altfel, libertatea și spațiul care permit ONG-urilor să-și îndeplinească rolul în protejarea și promovarea drepturilor fundamentale, a democrației și a statului de drept sunt tot mai restrânse sau dispar complet. Restricțiile cu care se confruntă ONG-urilor includ următoarele:
Campanii de denigrare, hărțuire administrativă și atacuri fizice
ONG-urile se confruntă cu un atac retoric susținut de politicieni și mass-media în mai multe țări ale UE, precum Bulgaria, Croația, Ungaria, Italia, Polonia și România. Aceste campanii de denigrare sunt menite să submineze încrederea publicului în ONG-uri, făcându-i pe cetățeni mai puțin dornici de a participa la activitățile acestora sau de a le face donații. În cadrul acestor campanii se susține de obicei, în mod fals, că ONG-urile care critică partidul aflat la putere acționează împotriva intereselor țării sau sunt implicate în activități frauduloase sau criminale. Adesea, astfel de campanii încearcă să destabilizeze sprijinul public pentru ONG-uri, fiind urmate de impunerea de restricții cu privire la activităților lor. Autoritățile naționale din unele țări, cum ar fi Ungaria și Bulgaria, hărțuiesc ONG-urile și prin abuzul de proceduri administrative, cum ar fi auditurile, abuz menit să împiedice accesul la resurse. În unele țări, cum ar fi Bulgaria, Ungaria, Italia, România și Spania, ONG-urile raportează că se confruntă chiar și cu atacuri fizice asupra angajațilot sau bunurilor lor, precum și cu discursuri prin care se instigă la ură.
Mai puține surse de finanțare
Există dovezi care sugerează că fondurile publice disponibile pentru ONG-urile care promovează drepturile fundamentale și egalitatea au scăzut, în parte datorită reducerii generale a bugetelor de stat. Cu toate acestea, în unele țări, cum ar fi Croația, Ungaria și Polonia, micșoraea numărului de surse de finanțare a fost motivată din punct de vedere politic, iar fondurile se deplasează în prezent dinspre ONG-urile critice față de partidul aflat la guvernare către organizațiile care susțin guvernele și către biserici.
Polonia intenționează să urmeze exemplul Ungariei și să controleze politic, direct, distrbuirea fondurile publice și a celor europene către ONG-uri. Măsuri de limitare a finanțărilor pentru ONG-uri din bugetul de stat sau a celor provenite din străinătate sunt în prezent discutate și în Bulgaria și România, fiind deja în vigoare în Irlanda și Ungaria.
UE oferă sprijin modest ONG-urilor care promovează și protejează valorilor fundamentale ale UE. Finanțările UE din domeniu tind, în primul rând, să fie disponibile pentru proiecte pe termen scurt, nefiind alocate pentru activități pe termen lung și pentru costurile operaționale de bază. Atunci când există fonduri pentru astfel de cheltuieli de bază, acestea se acordă numai ONG-urilor europene sau internaționale, nu și ONG-urilor care activează la nivel național. Acest lucru face ca ONG-urile să aibă dificultăți în a păstra sau atrage personal calificat și în a-și face planuri pe termen lung. În al doilea rând, majoritatea proiectelor se concentrează pe oferirea de sprijin Comisiei Europene pentru ca aceasta să supravegheze modul în care implementează autoritățile naționale legislația UE. Astfel de proiecte includ, spre exemplu, formarea sau cercetarea care vizează rețelele de judecători și avocați sau colectarea de informații despre și răspândirea bunelor practici în domeniile în care lucrează funcționari publici și autorități locale. Unele proiecte vizează furnizarea de servicii grupurilor vulnerabile, cum ar fi victimele violenței domestice și copiii. Deși acestea sunt activități importante, ONG-urile ar trebui să poată proteja și promova valorile fundamentale ale UE și prin educația cetățenilor, prin activități de supraveghere și prin procese. Cu toate acestea, există puține exemple de situații în care s-a oferit sprijin pentru acest tip de activități, în afara domeniului nediscriminării și discursurilor prin care se instigă la ură. Având în vedere faptul că guvernele din UE se bucură tot mai de de sprijinul cetățenilor și de sprijin public atunci când atacă valori fundamentale ale UE, lipsa sprijinului acordat ONG-urilor care vor să se implice în sensibilizarea și educarea cetățenilor pentru a genera sprijin pentru democrație, drepturi și statul de drept constituie o problema importantă legată de distribuirea fondurilor europene.
Supra-reglementarea
ONG-urile din multe țări declară că guvernele au impus sau intenționează să le impună noi sarcini birocratice. Știm spre exemplu că ONG-urilor și s-a cerut să raporteze în detaliu și mai frecvent cu privire la activitățile, finanțările și cheltuielile lor în Croația, Germania, Ungaria, Polonia, România și Spania. Adesea aceste noi reguli sunt rezultatul unor politici care par a fi destinate combaterii spălării banilor și finanțării organizațiilor teroriste. În cea mai mare parte însă aceste reglementări sunt deosebit de greu de respectat pentru ONG-uri, având în vedere că multe dintre acestea sunt mici, cu resurse reduse și prezintă un risc redus de a fi implicate în astfel de activități. În unele cazuri, cum ar fi legea anti-ONG adoptată recent în Ungaria, lupta împotriva finanțării terorismului a fost folosită în mod evident ca pretext pentru a înăbuși și stigmatiza ONG-urile.
Creșterea reticenței de a consulta ONG-urile
În multe state UE autoritățile au oprit sau au redus semnificativ implicarea ONG-uri în elaborarea de legislație și politici cu privire la anumite probleme. Acest lucru s-a întâmplat, spre exemplu, în Ungaria, Polonia și Spania. Marea Britanie și Irlanda au îngreunat și ele munca ONG-urilor care vor să desfășoare activități de advocacy și să convingă factorii de decizie să își respecte obligațiile privind drepturile fundamentale, restricții fiind impuse în special în timpul campaniilor electorale.
Victimele politicilor populiste
În multe cazuri, aceste restricții intenționează în mod intenționat să înăbușe ONG-urile independente pentru că acestea apără grupuri minoritare, trag la răspundere guverne și permit tuturor grupurilor din societate să participe la luarea de decizii. Încercările de a restrânge activitățile ONG-urilor ar trebui considerate ca parte a măsurilor luate de multe guverne pentru consolidarea autorității executivului (prin limitarea accesului la instanțe independente și eficiente), creșterea influenței guvernului asupra opiniei publice (prin interferarea cu libertatea presei) și obținerea de sprijin public prin vilificarea anumitor grupuri, cum ar fi solicitanții de azil și minoritățile etnice.
ONG-uri cel mai grav afectate de restricțiile tind să fie cele care promovează interesul general prin activități menite a garanta că guvernele își respecteobligațiile legale privind drepturile fundamentale, statul de drept, procesul democratic de luare a deciziilor, de protecție a mediului și anti-corupție.
Cum ar putea ajuta UE: recomandări
UE ar putea sprijini ONG-urile prin replicarea unor politici și practici pe care le-a implementat deja pentru a sprijini ONG-urile care promovează valorile fundamentale ale Uniunii în afara UE. Liberties invită instituțiile UE să ia următoarele măsuri:
- Crearea unui fond pentru ONG-urile care lucrează în cadrul UE pentru a promova și proteja valorile fundamentale ale UE. Acest fond ar trebui să ofere subvenții care să acopere costurile operaționale de bază, precum și activitățile de inițiere de procese și de monitorizare. Fondul ar trebui să fie administrat independent de autoritățile naționale și independent de UE însăși, așa cum se întâmplă cu Fondul european pentru democrație.
- Implicarea în formarea ONG-urilor pentru a le îmbunătăți acestora capacitățile de a obține sprijin în rândul populației pentru drepturile fundamentale, democrația și statul de drept. Odată ce ONG-urile vor avea astfel de sprijin, ele se vor bucura și de un sprijin financiar durabil din partea cetățenilor, fiind astfel eliminată și dorința partidelor populiste și a politicienilor de a atacaONG-urile pentru a obține sprijin politic.
- Crearea unui punct de contact în cadrul Comisiei Europene sau al unui observator al UE, unde ONG-urile să poată raporta restricții cu privire la munca lor sau la incidente de hărțuire. Această persoană sau entitate ar trebui să raporteze direct primului vicepreședinte al Comisiei.
- Numirea unei figuri politice de rang înalt în Comisia Europeană, responsabilă de formularea de declarații de susținere și de intervenții diplomatice ca răspuns la restricțiile sau hărțuirea ONG-urilor.
- Elaborarea unui cadru de reglementare menit să protejeze libertățile de care au nevoie ONG-uri pentru a-și îndeplini sarcinile.