De ce contează Parlamentul European?
Parlamentul European nu funcționează la fel ca parlamentele naționale. În ceea ce privește UE, tipurile de competențe pe care le-ați vedea de obicei împărțite între parlament și guvern la nivel național sunt împărțite între trei instituții: Consiliul, Comisia și Parlamentul European.
Comisia este responsabilă cu prezentarea de propuneri pentru legi și politici noi. Deși și guvernele au posibilitatea să propună proiecte de lege, inițiativele de acest gen vin, în marea majoritate a cazurilor, din partea Comisiei. Comisia este de asemenea responsabilă pentru implementarea legilor existente. De exemplu, dacă o țară încalcă legislația UE, Comisia o poate aduce în fața instanțelor judecătorești. Comisia are un președinte și 26 de comisari (după plecarea Marii Britanii), fiecare responsabil pe o anumită temă. Președintele Comisiei și comisarii au o influență puternică asupra tipului de legi și politici create și asupra modului în care Comisia decide să acționeze mai mult sau mai puțin agresiv în legătură cu țările care încalcă reguli.
Consiliul este alcătuit din miniștri din guvernele naționale. Atunci când Comisia prezintă o propunere de legi sau politici noi, Consiliul și Parlamentul European încep să le discute, să negocieze și să facă modificări. Există câteva domenii în care Parlamentul European nu are aceeași putere ca și Consiliul, cum ar fi politica externă, unde responsabil este Consiliul. Însă pentru majoritatea temelor Parlamentul European are la fel de multă putere ca și Consiliul când vine vorba de modificarea legilor și politicilor propuse de Comisie, putând să le schimbe cursul complet. Parlamentul European are un cuvânt de spus și în legătură cu bugetul UE.
Parlamentul European nu joacă doar rolul de legislator. El este important și pentru că are influență asupra numirii membrilor Comisiei și a președintelui acesteia. Este adevărat că teoretic președintele Comisiei este numit de guvernele naționale din cadrul Consiliului. Dar, de la ultimele alegeri din 2014, a existat un aranjament informal potrivit căruia fiecare dintre grupurile politice își alege propriul candidat pentru președinția Comisiei. Acesta se numește procesul spitzenkandidat, despre care puteți afla mai multe aici. Pe scurt, Consiliul numește în calitate de președinte al Comisiei candidatul grupului politic din Parlamentul European care a obținut cel mai mare număr de locuri la alegeri.
Ce sunt grupurile politice - nu are Parlamentul European partide politice, la fel ca orice parlament național?
Deși vorbim despre alegeri europene, aproape toate partidele care caută voturi sunt partide naționale. După alegeri, deputații care ajung în Parlamentul European (PE) se grupează în diferite grupuri politice. Aceste grupuri politice funcționează similar cu partidele politice din parlamentele naționale, în sensul că deputații europeni ar trebui să aibă idealuri și moduri de lucru similare și să voteze împreună. Spre deosebire de multe parlamente naționale, deputații nu pot fi însă forțați să voteze cu grupul lor politic.
În actualul Parlament European există opt grupuri politice, cu viziuni variind de la extrema stângă la extrema dreaptă. Deputații europeni se grupează în grupuri politice în funcție de preferințele lor politice și nu de naționalitatea lor. Datele oferite mai jos reflectă situația de la începutul lunii februarie a acestui an.
De exemplu, deputații europeni care aparțin partidelor naționale de centru-dreapta, cum ar fi Partidul Popular din Spania sau creștin-democrații din Germania, tind să stea în grupul Partidului Popular European (PPE) de centru-dreapta. PPE este în prezent cel mai mare grup politic din Parlamentul European, cu 217 de membri. De asemenea, deputații europeni, care aparțin partidelor naționale de centru stânga, cum ar fi Partito Democratico din Italia sau Partido Socialista din Portugalia, se află în Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), un grup de centru-stânga. Acesta este în prezent cel de-al doilea cel mai mare grup din Parlamentul European, cu 186 de membri. Se preconizează că ambele grupuri politice vor pierde din umărul de locuri pe care le au în prezent în Parlament după alegerile din mai.
Celelalte șase grupuri politice sunt:
Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR)
{{#open-1}} Vreau să aflu mai multe despre acest subiect {{/open-1}}
{{#hidden-1} Acest grup conține un amestec de partide de centru-dreapta, de extremă dreaptă și de eurosceptici, precum Partidul Conservator din Regatul Unit și Partidul Lege și Justiție din Polonia. Acest grup are în prezent 75 de membri în Parlament European. {{/hidden-1}}
Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE)
{{#open-2}} Vreau să aflu mai multe despre acest subiect {{/open-2}}
{{#hidden-2}} Acest grup conține partide centriste care tind să fie liberale din punct de vedere social și economic și în favoarea unei integrări mai accentuate în UE. Grupul include D66 din Olanda și Suomen Keskusta din Finlanda. În prezent acest grup deține 68 de locuri în Parlamentul European. {{/hidden-2}}
Grupul Confederal al Stângii Unite-Stânga Verde Nordică (GUE-NGL)
{{#open-3}} Vreau să aflu mai multe despre acest subiect {{/open-3}}
{{#hidden-3}} Acest grup conține partide naționale de extremă stângă, precum Syriza din Grecia și Sinn Féin din Irlanda. Acest grup are în prezent 52 de locuri în Parlamentul European. {{/hidden-3}}
Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Greens-EFA)
{{#open-4}} Vreau să aflu mai multe despre acest subiect {{/open-4}}
{{#hidden-4}} Acest grup este alcătuit din partide naționale verzi, precum și din partide reprezentând interese regionale, precum cele din Scoția și Catalonia. Acest grup are de asemenea 52 de locuri în actualul Parlament European. {{/hidden-4}}
Grupul Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD)
{{#open-5}} Vreau să aflu mai multe despre acest subiect {{/open-5}}
Acest grup conține partide naționale care tind să fie eurosceptice și deseori de extremă dreapta și include Mișcarea 5 Stele din Italia, UKIP din Marea Britanie și Alternative für Deutschland din Germania. În prezent acest grup deține 41 de locuri. El nu va mai exista după alegeri, iar Mișcarea 5 stele încearcă în prezent să creeze un nou grup politic care să-l înlocuiască.{{/hidden-5}}
Europa Națiunilor și Libertății (ENF)
{{#open-6}} Vreau să aflu mai multe despre acest subiect {{/open-6}}
{{#hidden-6}} Acest grup conține partide naționale de extremă dreapta, cum ar fi Frontul Național din Franța și FPÖ din Austria. În prezent, are 37 de locuri. Acest grup nu va mai exista după alegeri. Va fi înlocuit de EAPN (vezi mai jos). {{/hidden-6}}
Matteo Salvini din Italia, a cărui Lega face parte din ENF, formează acum un nou grup politic numit Alianța Europeană a Popoarelor și Națiunilor (EAPN).
{{# open-7}} Vreau să aflu mai multe despre acest subiect {{/ open-7}}
{{#hidden-7}}EAPN înlocuiește grupul ENF. Se preconizează că toate partidele membre ENF se vor alăture acestuia, împreună cu unii dintre membrii EFDD și poate chiar cu unele partide din grupul ECR. {{/hidden-7}}
Europarlamentari și partide care nu aparțin niciunui grup politic
{{#open-8}} Vreau să aflu mai multe despre acest subiect {{/open-8}}
{{#hidden-8}} Există și deputați care nu aparțin unui grup politic. Aceștia sunt numiți deputați "neafiliați" sau "non-incluși". Odată ce va avea loc Brexit, numărul total al deputaților care se află în Parlamentul European va scădea de la 751 la 705. Deși există 73 deputați din Marea Britanie, numărul nu scade atât de mult pentru că unele dintre locurile lor au fost redistribuite către țări a căror populație a crescut recent. {{/hidden-8}}
Dacă doriți să știți în care dintre grupurile politice se află un anumit partid din țara dvs., puteți afla aici. Pe acest website puteți vedea toate partidele naționale din UE care au ajuns în Parlamentul European sau puteți introduce numele unui partid și vă va indica grupul politic din care face parte.
Cum se formează grupurile politice?
Grupurile politice din Parlamentul European se pot schimba, în special în perioada electorală. Uneori deputații europeni se mută dintr-un grup în altul. Uneori sunt create noi grupuri. De exemplu, grupul ENF a fost creat abia în 2015. Și grupurile politice pot pierde sau câștiga locuri între alegeri. De exemplu, potrivit sondajelor privind alegerile care se apropie și presupunând că în aceste grupuri rămân aceleași partide naționale, se preconizează că cele două mari grupuri politice de centru-dreapta și centru-stânga (PPE și S&D) se vor micșora.
Conform regulilor interne ale Parlamentului European, pentru a forma un grup politic, trebuie să se înscrie în acesta cel puțin 25 de deputați europeni din cel puțin șapte țări. Atunci când deputații europeni formează un grup politic, beneficiază de anumite privilegii, cum ar fi timp de vorbire suplimentar, un buget pentru sprijin administrativ și dreptul de a conduce negocieri cu privire la legislație.
Este posibil ca alegerile din 2019 să fie decisive pentru anumite grupuri politice. De exemplu, presupunând că Marea Britanie părăsește UE înainte de alegeri, nu vor mai fi membri ai Parlamentului European din Marea Britanie. În prezent există 73 de deputați din Marea Britanie. Plecarea lor va avea un impact important asupra grupului ECR, care are 75 de deputați europeni (la 4 februarie 2019) și va pierde 20 de deputați din Partidul Conservator din Marea Britanie și unul din partidul Ulster Unionist din Irlanda de Nord. Este posibil să ne imaginăm, de exemplu, că pentru a compensa numărul pierdut, ECR ar putea încerca să invite partide cu idei de extremă dreapta, eurosceptice, care se află în prezent în alte grupuri politice, să li se alăture sau să creeze un grup nou mai puternic . Dacă se întâmplă acest lucru, vom asista la consolidarea grupului ECR și la slăbirea celorlalte trei grupuri politice mai mari, PPE, S&D și ALDE.
În ciuda unor schimbări majore, estimăm că numărul de deputați europeni anti-valori nu va fi mai mare de 30% din numărul total de deputați. Aceasta înseamnă că va exista totuși o mare majoritate a deputaților europeni care s-ar putea uni pentru a proteja statul de drept, democrația pluralistă și drepturile fundamentale. Monitorul #Vote4Values vă oferă informații despre posibilele coaliții pe care le-ar putea forma europenii pro-valori pentru a vă susține valorile de bază.
Pentru a afla mai multe, aveți al dispoziție următoarele resurse:
Ce face mai exact Parlamentul European și de ce este el atât de important? Citiți mai multe aici.
Acestea sunt probabil cele mai importante alegeri europarlamentare. De ce? Aflați aici.
Acest quiz vă poate ajuta să decideți cum să votați în cadrul alegerilor europarlamentare.
Dacă ați înțeles tot ce e de înțeles, atunci sunteți pregătiți pentru Monitorul nostru. Urmăriți-ne și #Vote4Values! #VoturipentruValori