Ce înțelegem prin "anti-valori"?
Toate țările care doresc să adere la UE trebuie să demonstreze că au instituții precum o presă liberă, grupuri libere și funcționabile care militează pentru drepturile omului și democrație și instanțe judecătorești independente. Guvernele trebuie, de asemenea, să demonstreze că au în vigoare legi care garantează aceste valori de bază, cum ar fi o constituție care garantează libertatea de exprimare și dreptul la tratament egal. Aceste standarde sunt enumerate în articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, unde apar ca valori comune pe care toate statele europene le împărtășesc și pe care se întemeiază UE.
Când vorbim despre partide sau grupuri politice anti-valori, ne referim la partide care au o agendă sau o practică de subminare a valorilor de bază ale statului de drept, ale democrației pluraliste și/sau ale drepturilor fundamentale. Statul de drept se referă la situația în care instanțele judecătorești naționale sunt independente și libere de influența sau controlul politicienilor, au puterea de a proteja în mod eficient și rapid libertățile civile și unde politicienii și autoritățile publice nu sunt cufundate în corupție.
Pluralismul democratic se referă la existența alegerilor libere și corecte, precum și la existența jurnalismului liber și independent și a capacității oamenilor de a forma asociații și de a participa la proteste pașnice. Drepturile fundamentale se referă la libertățile de bază, precum dreptul la liberă exprimare, dreptul la protest, dreptul la viață privată și dreptul la egalitatea de tratament pentru minorități și grupuri care, istoric, au fost marginalizate.
Cum am decis cine este anti-valori?
Pentru a decide dacă un anumit partid național respectă sau nu valorile de bază, ne-am uitat la rezoluțiile Parlamentului European pentru a vedea dacă au fost adoptate astfel de documente, pe această temă, în privința guvernului sau conducerii unei țări anume. Astfel de rezoluții au fost adoptate de Parlamentul European în ultimul mandat (2014-19) cu privire la conducerea: Republicii Cehe, Ungariei, Maltei, Poloniei, României și Slovaciei.
{{# open-1}} Vreau să aflu mai multe despre acest subiect {{/ open-1}}
{{# hidden-1}} Am ținut cont, de asemenea, de faptul că anumite grupuri politice sunt considerate de experți ca având o poziție anti-valori fundamentale. Ca atare, am clasificat grupurile ENF și EFDD drept anti-valori. Aceste grupuri sunt clasificate de către experți drept "nativiști", "radicali de dreapta" și "autoritari", deoarece se opun democrației pluraliste, protecției minorităților și egalității și susțin o abordare a guvernării prin paradigma "legii și ordinii", care permite limitarea nejustificată a drepturilor fundamentale. Vezi de exemplu textele disponibile aici și aici.
La mijlocul lunii aprilie cele două grupuri politice de extremă dreapta, ENF și EFDD, au dispărut. Matteo Salvini, al cărui partid Lega se afla în cadrul ENF, a format un nou grup politic din partide populiste de extremă dreaptă: Alianța Europeană pentru Popoare și Națiuni (EAPN). Acest nou grup continuă să adune membrii, însă, în cele din urmă, acesta va include cel mai probabil majoritatea foștilor membri ENF, unii membri ai EFDD și unele partide care sunt în sau au spus că se vor alătura ECR. Pentru că EAPN succede ENF și va avea cam același tip de membri, continuăm să clasificăm grupul ca anti-valori.
Mișcarea 5 stele a Italiei vrea și ea să creeze un nou grup politic, dar nu are încă numărul minim de deputați din numărul minim necesar de țări pentru a o face. Făcea parte din grupul EFDD, la fel și ca partidul Brexit al lui Nigel Farage. Dar nici EFDD nu mai există. Din acest motiv, am pus laolaltă ce a mai rămas din EFDD, inclusiv Miscarea 5 Stele, cu deputații "noi" și "non-afiliați". Nu i-am clasificat pe acești "noi/non-afiliați/ 5 stele" ca anti-valori și nu este vorba despre un grup politic ca atare. Acesta conține partide care nu s-au alăturat (încă) unui grup politic. Rețineți însă că această categorie de deputați va conține partide care ar putea fi considerate "anti-valori".
Așadar, iată o lista completă a grupurilor politice și partidelor anti-valori:
- Un grup politic pentru Parlamentul European 2019-2024: Alianța Europeană a Popoarelor și Națiunilor (EAPN). Două grupuri politice pentru Parlamentul European 2014-2019:grupul Europei Națiunilor și Libertății și grupul Europa Libertății și Democrației Directe.
- În grupul S&D de centru-stânga avem Partit Luburista (PL) din Malta, Partidul Social Democrat din România și partidul SMER din Slovacia.
- În grupul centrist liberal (ALDE), avem partidul ANO din Republica Cehă și partidul ALDE din România (micuțul partener de coaliție al Partidului Social Democrat de centru-stânga).
- În EPP-ul de centru dreapta avem partidul Fidesz din Ungaria.
- În ECR-ul Eurosceptic avem partidul polonez PiS (Drept și Justiție).
Facem uneori referire și la alte partide naționale care pot fi considerate anti-valori. Acestea sunt Golden Dawn (din Grecia), Jobbik (din Ungaria), NPD (din Germania) și Vox (din Spania). Aceste partide sunt tratate de către experți drept "radicale" sau "extreme", ceea ce înseamnă că acestea tind să fie și "nativiste" și "autoritare". Pentru mai multe informații găsiți informații relevante aici, aici și aici. {{/ Hidden-1}}
De unde ne-am obținut informațiile și ce rol joacă Brexit în toată această poveste?
De pe website-ul Parlamentului European am aflat detalii despre dimensiunea actuală a fiecăruia dintre grupurile politice și numărul membrilor partidelor anti-valori din fiecare grup politic. Pentru a determina mărimea estimată a fiecărui grup politic după alegerile din mai, am folosit date disponibile publicului din sondajul sondajelor alegerilor europene publicat de Politico – un agregat al sondajelor naționale care este actualizat periodic.
{{# open-2}} Vreau să aflu mai multe despre acest subiect {{/ open-2}}
{{#hidden-2}} Începând cu data de 11 aprilie, sondajul Politico a inclus date care vă permit să vedeți cum va arăta Parlamentul European în cazul în care Marea Britanie participă la alegeri. Dacă Marea Britanie participă la alegeri, numărul total de locuri în următorul Parlament European va fi de 751, în loc de 705.
Noi ne-am concentrat însă pe cum va arăta Parlamentul European odată ce Marea Britanie va părăsi UE. Aceasta pentru că, chiar dacă Regatul Unit alege deputații europeni, aceștia vor părăsi cel mai probabil UE destul de repede, moment în care numărul deputaților europeni va scădea la 705. Prin urmare, participarea Regatului Unit la alegeri va avea, cel mai probabil, un impact minor, pe termen foarte scurt.
De ce 705?
Există 73 de deputați din Marea Britanie. Fiecare țară primește alocat un anumit număr de deputați în Parlamentul European, în funcție de mărimea populației. Intenția este ca, atunci când va pleca Marea Britanie, unele din cele 73 de locuri să fie redistribuite în alte țări pentru a ține cont de creșterea populației lor din ultimii ani.
Sondajul sondajelor cu privire la alegerile europene al Politico nu a dezagregat deputații europeni din diferite partide naționale care se pot alătura aceluiași grup politic la nivelul UE, dintre care unele sunt, iar altele nu afiliate la un partid național anti-valorile. Acesta este cazul membrilor români ai grupului S&D și ai grupului ALDE, membrilor polonezi ai grupului ECR și membrilor cehi ai grupului ALDE. În aceste cazuri, în lipsa unor informații mai detaliate, am urmărit sondajul sondajelor cu privire la alegerile europene din 2019, creat de Politico, conștienți fiind că aceștia pot include partide care, de fapt, nu au o agendă anti-valori. Dacă doriți să aflați mai multe despre modul în care echipa sondajului sondajelor de la Politico își adună datele, metodologia e disponibilă pe website-ul său. {{/hidden-2}}
Cum știm care partide naționale se vor alătura căror grupuri politice?
Pornim de la prezumția potrivit căreia componența grupurilor politice va rămâne în mare parte la fel ca în prezent. Am ținut însă cont și de grupurile care au anunțat deja că vor primi membrii noi. Aceasta pentru că ne bazăm pe sondajul sondajelor publicat de Politico, care include astfel de informații. Exemple de astfel de grupuri includ grupul ECR (care va primi membrii unui nou partid din Franța, Debout la France) și grupul ALDE (care va primi membrii La Republique En Marche, partidul lui Macron). Monitorul reflectă în prezent compoziția grupurilor parlamentare așa cum sunt ele prezentate de sondajul sondajelor cu privire la alegerile europene publicat de Politico la 23 aprilie 2019.
{{#open-3}} Vreau să aflu mai multe despre acest subiect {{/open-3}}
{{# hidden-3}} Desigur, este posibil să se întâmple lucruri neașteptate în anumite țări și să intervină schimbări. Spre exemplu, dacă cei de centru-dreapta din EPP vor decide să formeze o coaliție și să colaboreze cu ECR, am putea vedea un număr de deputați europeni polonezi părăsind acel grup. Aceasta pentru că grupul ECR conține partidul de guvernământ al Poloniei, iar grupul PPE conține partidul de opoziție din Polonia. Cele două partide se confruntă puternic și este puțin probabil să dorească să colaboreze la nivelul UE.
Este de asemenea greu să ne dăm seama ce vor face partidele noi și deputații "non-incluși"/"neafiliați". De exemplu, dacă ar exista o coaliție conservatoare anti-valori, este posibil ca anumiți deputați din partide anti-valori să decidă să se alăture acesteia sau unui grup politic care face parte din a ceastă coaliție. Se poate de asemenea și să vedem cum partide noi cu agende anti-valori, cum ar fi Vox din Spania, să decidă să se alăture unui grup politic existent după alegeri. Am făcut precizări cu privire la aceste posibilități acolo unde am crezut că este relevant. {{/hidden-3}}
Pentru a afla mai multe, aveți al dispoziție următoarele resurse:
Ce face mai exact Parlamentul European și de ce este el atât de important? Citiți mai multe aici.
Acestea sunt probabil cele mai importante alegeri europarlamentare. De ce? Aflați aici.
Acest quiz vă poate ajuta să decideți cum să votați în cadrul alegerilor europarlamentare.
Dacă ați înțeles tot ce e de înțeles, atunci sunteți pregătiți pentru Monitorul nostru. Urmăriți-ne și #Vote4Values! #VoturipentruValori