Săptămâna trecută am discutat despre cele două seturi de motive pe care le-am putea avea pentru a ne dori să trăim în democrație. Am putea așadar să ne dorim să trăim într-o democrație pentru că avem impresia că aceasta ne permite să realizăm ceva ce vrem să realizăm. În acest caz motivele noastre sunt instrumentaliste. Sau am putea să ne dorim să trăim într-o democrație pentru că aceasta este preferabilă din punct de vedere moral, indiferent de obiectivele pe care dorim să le atingem. În acest caz motivele noastre ar fi intrinseci. În articolul precedent am discutat despre motivele instrumentaliste pe care le au oamenii în legătură cu susținerea democrației. În acest articol vom discuta, așa cum v-am promis, despre motive intrinseci.
Așadar, ce motive intrinseci am putea avea pentru a sprijini democrația? De ce ar putea fi democrația valoroasă pentru noi?
Mulți cred că valoarea democrației vine din capacitatea sa de a permite fiecăruia dintre noi să trăim liberi, fără stăpâni. A nu îi lăsa pe alții să decidă pentru noi e simplu, mai ales dacă trăim pe o insulă nelocuită. Dar dacă trăim într-o societate, viața ne e profund influențată de mediul social, cultural și economic. Dacă nu ți se permite să participi la deciziile care influențează acel mediu, atunci alții, cei care trăiesc în jurul tău, vor fi stăpânii vieții tale. Întrucât fiecare dintre noi are dreptul moral de a fi liber/ă să ia decizii pentru el/ea însăși, cu toții ar trebui să avem dreptul să participăm la deciziile colective care ne afectează mediul comun. Democrația permite acest lucru.
Alții cred că valoarea democrației provine dintr-o sursă ușor diferită. În opinia lor, oamenii au un interes fundamental în a fi pe picior de egalitate într-o comunitate. Din acest motiv nu este suficient ca interesele să ne fie luate în considerare, în mod egal și conform realității, de către experți sau de către vreun Ion care ia decizii care au un impact asupra mediului nostru comun. Ce ne interesează pe noi de fapt e să fim tratați ca egali în public. Cei care nu au un cuvânt egal de spus în luarea deciziilor colective pot crede, pe bună dreptate, că sunt tratați ca fiind inferiori și incapabili să își înțeleagă propriile interese. În plus, cei care nu au primit un cuvânt de spus ar avea, de asemenea, motive întemeiat să creadă că, dacă nu din alte motive, atunci din cauza unor prejudecăți cognitive, interesele lor vor fi afectate într-un mod negativ. Oferindu-ne în mod public fiecăruia dintre noi un cuvânt de spus în procesul de luare a deciziilor colective, democrația ne permite să fim egali unul cu celălalt.
După cum poate ai observat deja, cei care cred că democrația este valoroasă pentru unul din motivele descrise mai sus nu cred neapărat și că democrația e bună de ceva. Unii ar putea chiar să creadă că democrația nu are niciun sens atunci când vine vorba de calitatea legilor introduse. Pot crede că unii cetățeni sau reprezentanții lor fac legi mai proaste decât le-ar face un guvern de experți nealeși. Sau un program de inteligență artificială. De obicei, desigur, oamenii nu cred asta. Dar, atunci când se dezbate cu privire la posibilitatea ca o altă formă de guvernare să aibă șanse mai mari de a face legi mai bune sau politici mai eficiente, aceștia se apără spunând că valoarea intrinsecă a democrației îi poate compensa defectele instrumentaliste.
Este de asemenea important de observat că opiniile descrise mai sus sunt incompatibile cu ideea că democrația majoritară ar fi într-adevăr o democrație. Dacă crezi că valoarea democrației stă în capacitatea sa de a ne asigura că fiecare dintre noi este liber să decidă cum să trăiască, independent de alții, sau în capacitatea sa de a ne asigura că suntem cu toții egali, atunci nu poți susține un regim care permite tirania majorității.
Nu ești de acord? Am vrea să auzim de ce. Împărtășiți-vă opiniile prin comentarii la mesajul nostru de pe Facebook și spuneți-le și altor cititori de ce ar trebui sau nu să aprecieze democrația. Și reveniți săptămâna viitoare - vom discuta despre democrație directă și majoritarism.